" În aceste două școli vom înlătura orice confuzie și vom face sufletele cât de pure se poate. De o bunătate pură sau de o răutate pură...Viitori eroi și ticăloși, ați fost aleși să protejați și mențineți echilibrul dintre bine și rău. Căci dacă acest echilibru va fi vreodată periclitat.........sunteți aici fiindcă lumea poveștilor are nevoie de mari eroi și mari ticăloși, ca să-i învețe pe oamenii din afară să aleagă și să-și găsească drumul.”
„ Nu cred că există oameni pe de-a-ntregul Buni sau Răi, pentru că oamenii sunt complicați, chiar dacă aici vă faceți că nu-i așa!”
„Răul și Binele nu au ce căuta împreună. E...respingător.”
„Trebuia să fiu prințesă, nu ticăloasă!”
„Bunătatea nu se măsoară după modul cum arăți ci după numărul de fapte bune!”
„ Dacă Binele atacă și Răul apară, atunci se pare că Binele a devenit Rău, iar Răul a devenit Bun.” Fragmente din filmul „Școala de bine și rău”.
Lucrez în mica "școală" de pregătit copiii pentru școală, grădiniță. Mie îmi place să spun pentru Școala Vieții, prin care trecem cu toții...Dacă absolvim sau nu, rămâne de văzut la finalul vieții pentru fiecare în parte. Unii iau coronițe, premii, unii doar trec anul fără nici o distincție, alții repetă anul, pardon cu încă o viață, totul într-un joc continuu. Acum vreo 2-3 săptămâni am dat peste filmul " Școala de Bine și Rău" ce m-a inspirat să mai scriu ceva.
Din categoria filmelor „spirituale” sau aș spune eu, ce te fac să îți adresezi întrebări și să cauți în interiorul tău, intră și filmul „Școala pentru bine și rău”.
Trecând peste modul de realizare, povestea, actorii etc. voi urmări doar firul poveștii. Două bune prietene dintr-un sătuc, Sophie mânată de dorința părăsirii locului de baștină dar și de ideea schimbării lumii, cere de la copacul dorințelor aceasta și împreună cu prietena sa, Agatha, care dorea doar „să o salveze”, ajung la 《Școala de Bine și Rău》, dar ambele în locul, zic ele, greșit.
Majoritatea timpului petrecut acolo, ambele neagă ceea ce sunt, și spun că sunt în locul greșit, cu toate că întâmplare, după întâmplare le arată că sunt în locul potrivit. La un moment dat, este interesantă scena cum elevii școlii își schimbă „tabăra”, înfățișarea conform faptelor sale. Cei buni devin răi și invers.
Este de gândit asta și la noi, în viețile noastre. Cum devenim agresori din salvatori și din agresori salvatori, din victimă agresor.
Cum dorind să facem bine, încălcăm liberul arbitru al celui vizat și ajungem de fapt să agresăm. Cum trecem rând pe rând, fiecare prin triunghiul victimă-agresor-salvator, și, doar ieșind din el, devenim noi înșine. Procesul este în continuă mișcare, și este nevoie de toată perseverența și atenția noastră pentru a ieși de acolo. Poate fi vorba doar de cunoașterea noastră de către noi înșine și acceptarea a ceea ce descoperim, așa realizându-se echilibrul mult visat.
Dacă v-am dat de gândit, asta și voiam, dacă nu, poate mai târziu, oricum ar fi, vizionați filmul „Școala de bine și rău”!
Spor în toate, în special la iubit! Iubitul de Sine
Comentarii
Trimiteți un comentariu